Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi într-o închisoare din regiunea arctică a Rusiei a provocat un val de reacții internaționale, cu oficiali și lideri din întreaga lume exprimându-și îngrijorarea și condamnând regimul condus de Vladimir Putin. Navalnîi, care ispășea o pedeapsă de 19 ani pentru „extremism”, a murit pe 16 februarie 2024, Cazul său a atras atenția asupra condițiilor dificile din închisorile ruse și asupra tratamentului aplicat opozanților politici în Rusia.
Ministerul de Externe al Norvegiei a fost printre primele entități care au reacționat, acuzând Guvernul rus că poartă „o grea responsabilitate” pentru moartea lui Navalnîi. Declarația ministrului norvegian de Externe, Barth Eide, a subliniat profundul regret al Norvegiei față de acest incident. Într-o exprimare similară de condamnare, președintele leton Edgars Rinkevics a caracterizat moartea lui Navalnîi ca fiind rezultatul unei „asasinări brutale” de către Kremlin.
Din Franța, ministrul de Externe Stéphane Séjourné a deplâns moartea lui Navalnîi ca pe o pierdere în lupta împotriva „sistemului de opresiune” din Rusia. La nivelul Uniunii Europene, președintele Consiliului European, Charles Michel, a emis o declarație prin care a indicat „regimul rus” ca fiind „singurul responsabil” pentru moartea tragică a lui Navalnîi.
Statele Unite, prin vocea secretarului de Stat Antony Blinken, au acuzat de asemenea Rusia de responsabilitatea pentru situația care a condus la moartea lui Navalnîi.
Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.